Ţara poveştilor uimitoare
Biblioteca este o ţară minunată şi frumoasă . În ea trăiesc prinţi,împărătese , cerşetori şi zile de emoţie.
La şcoală dincolo de uşa închisă e o lume a textelor literare.Aici,cărţi scrise cu stăruinţă , melancolii şi basme aşteaptă copii. Paginile sunt răsfoite de vremuri trecute.Filele au ciudăţenii întortocheate , încârligate şi întoarse.Ele se numesc „ litere”.
Am să vă spun o poveste care nu era o poveste.Ştiu! Sună cam ciudat.De multe zile , pe o masă prăfuită stă un caiet uitat de mult timp.Urma să devină o poveste.Văzând că stăpânul nu-i mai dă importanţă şi-a luat inima în dinţi şi a plecat la vecina sa „Fabula”.
- Scuze că te deranjez!
- Nu-i nimic.Spune!
- Mă ajuţi să devin o poveste?
- Mai întâi trebuie să ai personaje.
- Ce sunt per-so-na-je-le ?
- De exemplu în povestirea mea sunt : Greierele şi Furnica.Pe Greier nu pot să-l sufăr,deoarece cântă toată vara şi iar vine să se plângă vecineifurnici că n-are nici-o fărâmă de mâncare.Pe când , Furnica este harnică.
- Poţi să-mi împrumuţi vreun personaj?
- Să-ţi fie ruşine ! Cară-te că de nu am să chem autorităţile,Drepturile de Autor şi a-i să ajungi la coşul de gunoi... spuse supărată Fabula.
Povestea a plecat mai departe.A ajuns la uşa compuneri.
- Mă poţi ajuta , surioară?Vreau să devin o poveste.
- Păi ... îţi trebuie un titlu , plan de idei...
- De unde pot face rost de aşa ceva?
- Ar fi bine să încerci la uşa cea neagră.Osă te întâmpine Poezia , prietena mea cea mai bună.
- Bună! Cu ce te pot ajuta
- Păi ... Aş vrea să devin o poveste.
- Uite ! O să-ţi dau o sursă de inspiraţie. Ascultă!
„A sosit la noi în prag,
Anotimpul meu cel drag. „
- Dar rimează!
- Ai dreptate.
- Îţi mulţumesc , căci cred că o poveste nu rimează.Trebuie să mergi la Măria-sa Basmul.
- Bine-ai venit! Cu ce gând vii la mine ?
- Vreau să devin poveste ! Puteţi să-mi împrumutaţi şi mie , măcar un cuvinţel ?
- Desigur. Alege !
A ales un substantiv – patria , un verb – zâmbeşte , un verb- vorbeşti şi un substantiv – patria.
- Citeşte !
- Patria zâmbeşte vorbeşti apa. Ce aiurea !
Dar Basmul a rămas prieten bun cu Povestea. Aşa am găsit-o eu şi astăzi vă pot povesti întâmplarea.I-am spus „ Poveste fără poveste ” . Era veselă şi foarte frumoasă..
Nu uitaţi : „ Viaţa omului fără poveşti ar fi un dezastru ” .
„ Biblioteca este aurul vieţii ”.
Eleva Condei Dana cls. IV A
Înv. Bucur Ana -Nicoleta
Visez
Visez să zbor ,
S-ajung la un nor ,
Cu îngeri să mă joc
Să-mi poarte noroc.
Visez să zbor ,
S-ajung la un nor ,
În Paradis
Să împlinesc acest vis.
Nu pot să zbor,
S-ajung la un nor
Şi în Paradis,
Dar, e doar un vis !
Eleva Isachi Iulia Gabriela ( cls. VII A )
Prof. Maftei Maria Mariana
Iubesc animalele !
O pisică mititică
Apăru în curtea mea
Şi c-o mătură dihaie
Mama tot o alunga
Avea purici, cred o mie
Şi pe masă se urca ,
Să lingă din farfurie
Dacă hrană rămânea.
Mama-mi hotărî cu-n deget ,
La pisică vânt să-i fac ,
Fiindc-a spart o farfurie
Şi-un borcan de pe un raft.
Dar eu nu mă-ndur de dânsa
Şi-n hambar o tot ascund,
Pe furiş îi dau mâncare
Şi o zgardă vreau să-i pun.
Miaunica mea , tărcată,
De-un motan se-ndrăgosti
Şi-n dulapul cel cu rufe
Patru pui îmi dărui.
Ce vă spun ? Şedinţ-a fost
Mama,tata şi bunicii
Hotărât-au să mă crească
Împreună cu pisicii !
Eleva Imbrea Andra Gabriela ( cls. V A)
Prof. Balta nicoleta
Biblioteca mea
Este o dimineaţă caldă de primăvară.Eu şi colegii mei ne îndreptăm spre şcoală.
Când am ajuns la şcoală , am văzut mai mulţi elevi veseli şi dornici de carte.Ajungând în clasă , am văzut că pe tablă scria „ Ziua bibliotecarului”.
După ce s-a sunat , doamna bibliotecară ne-a însoţit în frumoasa şi interesanta bibliotecă.Când am intrat , pe rafturi erau cărţi fascinante , de pe care intram în lumea poveştilor.Acolo am văzut şi cartea de pe care mă necăjeam , urmărind cu degetul , buchii mari şi întortocheate , numită ABECEDAR.Cartea cea mai interesantă , pe care ne încurcam în tranzacţii,era cartea de MATEMATICĂ.Cărtile de poveşti cu prinţese,când le citeşti, parcă tu ai fi prinţesa care îl întâlneşte pe Făt-Frumos şi trăiesc fericiţi până la adânci bătrâneţi.Şi când ieşi de acolo,visul se termină , iar cănd revii , parcă ai fi „Alice în ţara minunilor” sau „ Heidi – fetiţa munţilor”.
Când intru în bibliotecă ,îmi aduc aminte de cuvintele lui Mihai Eminescu , care sună aşa: „ Citeşte ! Citind mereu , creierul tău va deveni un laborator de idei , şi îţi vei putea întocmi linia de idei a vieţii.”
Ce mult îmi place la bibliotecă!
De Amăriuţei Mara Alexandra ( cls.IV A)
Înv. Bucur Ana -Nicoleta
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu